Totul in viata este relativ. Cred dureros de mult in vorba asta si constat ca nu m-am mai gandit la ea mult, mult timp. Nici prietenia, nici sentimentul de apartenenta, nici implinirea, nici armonia nu sunt pentru totdeauna, garantate. Am cunoscut oameni cu care am simtit ca vibrez pe acelasi note sufletesti si simteam ca formele noastre se identifica perfect. eu zig zag - el zig zag, eu rotund - el rotund, el curbe - eu curbe. Oamenii, ca si peisajele, se schimba. Este suficient sa privesti o singura clipa in alta directie si nu il mai recunosti pe cel de langa tine. e trist dar e firea naturii de a fi nestatornica.
partea pozitiva, ca doar de-asta suntem aici, este ca nici durerea, nici ura, nici dezechilibrul, nici teama si nesiguranta, nu sunt pentru totdeauna.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
sunt de acord. si eu simt si am simtit si sunt mai mult decat sigura ca se va repeta experienta. totul e relativ, nimic nu e vesnic, totul se schimba. si depinde de noi cum ne pozitionam. ne ducem cu valul mereu in stanga si n dreapta si suntem instabili sau stam.. exista riscuri si asa si asa.. orice alegi exista pro si contro si tot asa:))) e nebunie curata sa traiesti nu?
RăspundețiȘtergere:))
da, imi place ce ai spus.. e nebunie curata sa traiesti :)
RăspundețiȘtergereadica eu chiar traiesc ceva de genul acesta acum pe plan afectiv:)) si .. sper sa nu ma departez prea mult si sa stau in echilibru..shpagat:))
RăspundețiȘtergerepai ce sa zic? ai perfecta dreptate. e o lume in care nimic nu se face dezinteresat. sau aproape nimic. toti vor ceva in schimb. prietenia? iubirea? relative. din pacate. pana nici in umbra noastra nu mai avem incredere. daca se supara intr-o zi si ne paraseste?...
RăspundețiȘtergerese numeste transformare, schimbare adica evolutie ... ai sa vezi ca e chiar de bine ...
RăspundețiȘtergere