Mi s-a cerut sa scriu si m-am supus. Am renuntat la FarmVille si ar trebui sa am de-acum ceva mai mult timp liber. Am inceput sa lucrez la planurile mele. Imi fac planuri de viitor. Schitez rochii de mireasa, poftesc la haine de copii, visez la mobile care scartaie pe parchet de colo-colo pana ies toate bine-n casa. Simt miros de nou la orizont. Mai important de atat, am intrat intr-un proces de rebranding de la care nu ma intoarce nimic.
Am renuntat la fumat. Am renuntat la FarmVille. De saptamana trecuta am renuntat la vorbitul urat. Se pare ca sta o sa fie o incercare destul de mare. Ma descarc(am) printr-un limbaj viu colorat, picant si intotdeauna aruncat in momentele de naduf maxim. Nu am rezistat nici o saptamana ca ziua de luni mi-a trantit in cap tot felul de oameni. Ei nu au facut nimic deosebit. Au fost ei insisi. Greseala a fost a mea. Nu m-am tinut de plan. Am incercat sa ma abtin. M-am incalzit, am nadusit, am incercat sa dansez, am incercat sa vorbesc in gand, sa ma gandesc la un lan de grau, pana cand aaam explodat si le-am denumit pe fiecare pe rand dupa genul si specia carora apartin. Nu disper si nu declar lupta pierduta. Maine o iau de la capat. Poate unora li se pare usor. Sunt oameni care nu explodeaza niciodata si oameni a caror maxima expresie de furie este "Hai ma, dar las-o incolo de treaba!" Ei bine, eu nu fac parte dintre ei. Dar primul pas este acceptarea si incerc sa ma tratez. Lupta va fi grea, va fi crancena dar va fi o lupta pe care o voi castiga.
Apoi urmeaza sa lucrez la ceva ce mi-a sugerat mama. "Fii mai indulgenta". In luna ianuarie nu mai primim sugestii. Le luam pe rand. Dupa ce imi ies astea doua deschid topic.
Acum ma supara: doamnele certarete, unghiile false, hainutele de telefoane mobile. Ma enerveaza Armani (orice-ar face) si smenarii care vorbesc cu mainile in buzunare oamenilor pe care ii vad atunci pentru prima oara. Ma deranjeaza oamenii care nu stiu sa salute si cei care raspund la numere necunoscute doar la nevoie. Ma enerveaza magazinele din mall care lasa "la raft" haine rupte, descusute sau fara nasturi. Ma deranjeaza soferii de taxi care fumeaza cand au clienti. Ma enerveaza primarul pe care il doare in "" de orasul scufundat in zapada.
Dar dupa ce voi lupta cu o mare parte din proprii mei demoni si voi reusi sa ma schimb pe mine, mare parte din toate aceste valuri care ma rastoarna in fiecare zi vor fi amintiri dintr-un ev intunecat.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
iti multumesc :*
RăspundețiȘtergeretin pumnii!!! :)
RăspundețiȘtergerewell... been there, done that ... manifestarile vreau sa zic ... iti tin pumnii ... tu vei prima care castiga, pentru ca ei raman neschimbati :)) te pup tare
RăspundețiȘtergeresi eu te sustin..si consider ca e o leapsa...diseara scriu si eu ce ma enerveaza...dar si lucruri bune pe care o sa le fac pentru mine :D
RăspundețiȘtergereasa asa, cu accent pe lucrurile bune :D
RăspundețiȘtergerebai ninule...am scris ce ma enerveaza, dar am uitat de lucruri bune .... :(
RăspundețiȘtergereSi pe mine ma enerveaza toate astea si multe altele,dar cel mai mult faptul ca nu ripostez,raman tampa,pentru ca apoi,ramasa singura,sa ma descarc( viu colorat!).Si uite cum,pana la sfarsitul zilei tot eu raman personajul negativ,eu si neputinta mea.
RăspundețiȘtergereviitorul suna bine
RăspundețiȘtergere